Ne purificăm prin suferință, sau ba? Calea lui Buddha

AL: – ”Se spune că „ne purificam prin suferință”  Nu sunt de acord. Nu consider că trebuie să sufăr că să înțeleg ceva, sau că evoluția înseamnă suferință.

Dumnezeu nu ne vrea nici in suferință, nici proști, nici să ne „tărâm” la picioarele sfinților

Nu ne- a făcut că să ne chinuie. În nici un caz… nici un părinte nu vrea suferință pentru copii lui.
Suntem aici să experimentăm, și în general ne-am ales noi experiențele
Am expermentat, majoritatea dintre noi, și suferința, atunci cănd nu știam câte știm acum.
O dată cu evoluția noastră suferință dispare. Suntem creatori și viața noastră este creația noastră.
Dacă îmi creez viața în lumina iubire și pace, nu am de ce să mai revin la suferință ( dacă sunt la facultate nu am de ce să mă întorc în cls I a) Nu mai face parte din planul meu.

Planul meu este în lumina și iubire ?

Sa aveți o zi minunata  ”

Kato: – Ar fi trei concepte de definit cât mai clar aici: ce înțelegi tu prin suferință, prin purificare, și prin Dumnezeu.
Poate percepția ta despre aceste trei concepte este diferită față de cea comună, e personalizată, poate negi ceva, așa cum cineva nega că ar exista greșeala, ca să se simtă el de fapt scăpat și eliberat de toate greșelile sale.
Căci dacă greșeala nu există, logic că nici greșelile sale nu există, deci s-a scos frumos așa.
Nici Buda nici Isus nu au negat existența a ceva, ci au oferit căi și mijloace de a rezolva probleme diverse, prin iubire, de exemplu.
Am putea afirma că dacă te poți păstra continuu în starea de iubire, suferința dispare, căci nu poți simți ambele stări în același timp, dar cine este capabil de așa ceva… super /supraomenesc?
Ipotetic, multe lucruri sunt posibile, dar, în același timp, multe sunt… improbabile, pentru marea majoritate a oamenilor.
Excepțiile întăresc regulile, deci poți fenta doar dacă ești de… excepție, excepțional.
Totul este posibil, teoretic, dar practica…

Dacă tu nu suferi acum, este corect să afirmi că nu există suferința?
Sau dacă nu iubești, că nu există iubirea?
Ce nu trăiești în prezent nu există?
Poate că pare să nu existe, pentru tine, dar există pentru alții, în prezent.

Prezentul ”conservă” ceea ce poate exista, actualizează, în sfera noastră de viață, prin experiențele altora, la care ne putem și noi… raporta, conecta, lega.

”Dumnezeu nu ne vrea nici în suferință nici proști…”
Cine / ce este Dumnezeu, de fapt?
Dacă nu ne vrea proști, cum stă poveste cu pomu cunoașterii?

De ce nu a lăsat oamenii să mănânce toate pomele din pom, să le termine, să aibă toată cunoașterea pomului cunoașterii?
Cum au gustat, cum i-a externalizat…
De pomu vieții… ce să mai vorbim, nu ne vrea veșnici, asta e clar.
Sau… ba?

Buddha a vorbit despre Eliberarea de suferință, și a murit de cancer…
Isus a vorbit de Mântuire, tot din prisma eliberării de suferință, de păcate, care aduc automat suferința la pachet, și a murit răstignit, schingiuit…
Cine nu a suferit nimic, niciodată?
Cine nu suferă?

Cine nu va mai suferi?
Cine a fost complet eliberat de suferință?
Du-te și nu mai păcătui…
Poate un om să nu mai păcătuiască deloc, niciodată?
Deci suferința își are rolul și importanța sa.
Care ar fi aia?

Principalele învăţături ale lui Buddha sunt sintetizate în ceea ce budiştii numesc „cele patru adevăruri sfinte”: – mai întâi, viaţa oamenilor este intrinsec nefericită;

– în al doilea rând, cauza acestei nefericiri o constituie egoismul şi dorinţele neîmplinite;

– în al treilea, egoismul şi dorinţele pot să înceteze, şi implicit, suferinţa, iar starea care rezultă, după eliminarea tuturor dorinţelor, este denumită nirvana (literal, extincţie);

– în al patrulea, pentru reprimarea dorinţelor şi a egoismului se recomandă calea nobilă cu 8 brațe: ideile drepte, intenţiile drepte, cuvântul drept, acţiunea dreaptă, viaţa dreaptă, efortul drept, atenţia dreaptă şi meditaţia dreaptă.

Lista celor patru adevăruri nobile

1. Primul adevăr nobil: Dukkha
Potrivit primului adevăr nobil, existența condiționată, așa cum este cunoscută de oameni, este suferință: nașterea este suferință, bătrânețea este suferință, boala este suferință, moartea este suferință, a fi unit cu ceea ce nu iți place este suferință, a fi separat de ceea ce iți place este suferință.

Termenul suferință este de asemenea folosit pentru a exprima insatisfacția, pentru ca merge dincolo de durerea fizică.
Dukkha este primul adevăr nobil învățat de Buddha.

Cuvântul din limba pali (Dukkha) desemnează suferința sau durerea în sensul său curent.

Relevă totuși semnificații mai filozofice și mai extinse în învățăturile lui Buddha: cea de imperfecțiune, de impermanență, de conflict, de vid și de insubstanționalitate.

Termenul de dukkha este deci folosit în mod curent, în absența unei traduceri adecvate.

Suferința relevă trei aspecte:

-suferința fizică și mentală,

– suferința cauzată de schimbare și

– suferința cauzată de condiționări.

Suferința atinge toate nivelurile existenței, de la cele mai joase la cele mai înalte, cuprinzând chiar ceea ce în mod normal considerăm ca fiind agreabil: „ceea ce omul normal numește fericire, cel luminat numește dukkha” (Samzutta Nikâya).

2. Al doilea adevăr nobil (Samudaya): originea suferinței
Cel de-al doilea adevăr nobil este originea suferinței (Dukkhasamudaya-ariyasacca).

Acest adevăr este definit astfel:
„Este această „sete” (tanhā) cea care determină re-existența și re-devenirea (ponobhavikā), care este aviditatea pasională (nandirāgasahagatā) și care găsește fără încetare o nouă posesiune (tatratatrābhinandini), fiind vorba de setea plăcerilor fără sens (kāma-tanhā), setea existenței și a devenirii (bhava-tanhā) și setea non-existenței (vibhava-tanhā).”
Apariția (samudaya) setei (tanhā) depinde de senzație (vedanā), care depinde ea însăși de contact (phassa). Astfel, setea nu este cauza primară a suferinței, ci ea constituie cauza cea mai palpabilă și cea mai apropiată.

Setea desemnează atașamentul de lucruri si de idei (dhamma-tanhā) care produce re-existența și re-devenirea (ponobhavikā).

3. Al treilea adevăr nobil: Nirodha
Al treilea adevăr este cel al opririi suferinței (în sanscrită निरोध nirodha). El anunță că există o încetare a setei. Acest sfârșit al durerii este denumit „eliberare finală” sau nirvana ( निर्वाण nirvāna).’

4. Al patrulea adevăr nobil: Magga
Al patrulea adevăr este cel al drumului ce duce către încetarea suferinței (magga).

Acest drum este calea cu 8 brațe:

1 – opinii corecte,

2 – intenții corecte,

3 – vorbire corectă,

4 – mijloace de existență corecte,

5 – efort corect,

6 – acțiune corectă,

7 – atenție corectă și

8 – concentrare a minții corectă.

Acest drum duce la atingerea nirvanei.

Calea nobila octuplă (cu 8 brațe)  descrie calea catre sfarsitul suferintei, asa cum a fost prevazuta de Siddhartha Gautama.

Impreuna cu cele patru adevaruri nobile, constituie esenta budismului.

Este un ghid practic pentru dezvoltarea etica si mentala, cu scopul de a elibera individul de atasamente si iluzii, îndreptandu-l spre intelegerea adevarului despre toate lucrurile.

1. Intelegere perfecta
Intelegerea perfecta este inceputul si sfarsitul caii, si inseamna sa vezi si sa intelegi lucrurile asa cum sunt ele in realitate, si sa intelegi cele patru adevaruri nobile.

Întelegerea perfecta este aspectul cognitiv al intelepciunii.

Aceasta inseamna sa vezi lucrurile prin ele, sa profiti de natura imperfecta si nepermanenta a lucrurilor lumesti si a ideilor, si sa intelegi legea karmei si conditionarea karmica.

2. Gandirea perfectă
Se refera la aspectul volitiv, energia mentala care controleaza actiunile.

Poate fi descrisa ca angajamentul la auto-imbunatatirea etica si mentala.

3. Vorbirea perfecta
Vorbirea perfecta este primul principiu de conduita etica in calea cu opt brate. Conduita etica este privita precum un ghid pentru disciplina morala, care sprijina celelalte principii ale caii.

Acest aspect este esential, insa nu si auto-suficient, deoarece purificarea mentala poate fi atinsa doar prin cultivarea conduitei etice.

4. Actiunea perfecta
Este al doilea principiu etic, ce implica corpul ca mijloc natural de exprimare, se refera la fapte care implica actiuni corporale.

Actiunile poluate de intentii negative duc la stari de spirit nesanatoase, in timp ce actiunile sanatoase duc la o stare de spirit buna.

5. Modul de viata perfect
Omul trebuie sa isi castige traiul intr-un mod cinstit, si bogatia ar trebui sa fie dobandita intr-un mod legal si pasnic.

6. Efortul perfect
Poate fi vazut ca o conditie prealabila pentru celelalte principii ale caii.

Fara efort, care este un act de vointa, nimic nu poate fi realizat, in timp ce efortul poluat de intentii negative distrage mintea de la misiunea sa, iar confuzia va fi una dintre consecinte.

Energia mentala este forta din spatele efortului perfect, si aceasta poate sa apara intr-o stare sanatoasa sau nesanatoasa.

7. Atentia perfecta
Este abilitatea controlata si perfectionata de cunoastere.

Este capacitatea mentala de a vedea lucrurile asa cum sunt, cu constiinta clara.

De obicei, procesul cognitiv incepe cu o impresie indusa de perceptie sau de un gand, dar apoi nu ramane decat simpla impresie.

In schimb, aproape intotdeauna conceptualizam imediat impresiile si gandurile.

Interpretam si le punem raportam la alte experiente si ganduri, care merg dincolo de impresia originala.

8. Concentrarea perfecta
Dezvoltarea unei forte mentale care apare in constiinta naturala, desi la un nivel relativ scazut de intensitate – concentrarea.

Concentrarea este descrisa ca fiind monofocalizare de spirit, care inseamna o stare in care toate facultatile mintale sunt unificate si indreptate spre un obiect specific.

Concentrarea perfecta in scopul caii cu 8 brate inseamna concentrare sanatoasa, cu ganduri si actiuni sanatoase.

Conform unui aforism atribuit lui Buddha, un om care nu urmează Calea cu opt braţe îşi trăieşte viaţa asemeni unui copil care se joacă preocupat fără să observe că locuinţa în care se află e cuprinsă de flăcări.

Calea cu opt braţe este modul de a îndepărta suferinţa, a patra parte din cele patru Adevăruri Nobile.

Cele opt braţe pot fi împărţite în trei secţiuni:

1 – Sila (care se referă la acţiuni fizice, la gesturi),

2 – Samadhi (care vizează concentrarea meditativă) şi

3 – Prajñā (care dirijează pătrunderea spirituală în adevărata natură a lucrurilor).

Sila este educaţia cea mai morală, stilul de viaţă ascetic, simplist, abţinerea de la comiterea faptelor nepotrivite. „Sila” conţine trei izvoare:
– Stilul vorbirii foarte corect – aceasta reprezintă faptul de a nu vorbi într-un fel în care să jignească sau a nu vorbi prea mult; a spune totdeauna drept şi a nu minţi practic.
– Mod de a acţiona corect – este un mod care te învaţă cum să faci lucrurile corect, a face numai fapte frumoase şi a încerca să nu faci rău nimănui din ce este viu
– A trăi un mod de a fi foarte corect – acestastă cale îndeamnă ca felul de viaţă şi de a exista nu trebuie să jignească sau să vateme ceva persoană; totul pentru a nu produce suferinţă altuia

Samadhi este calea ce „dezvoltă controlul asupra minţii”.

Din această categorie fac parte trei căi:
– A depune efort corect – a face eforturi pentru autoperfecţionare
– A avea o atenţie foarte corectă – abilitatea mintală de a vedea în mod conştient lucrurile aşa cum vin de la sine
– Un mod de concentrare extrem de corect – aceasta se arată prin „a fi conştient de realitatea din interiorul tău, fără a avea vreo dorinţă”.

Prajñā este „înţelepciunea care purifică mintea”.

În această categorie sunt cuprinse ultimele două braţe ale căii sacre:
Înţelegere foarte corectă – interpretarea realităţii aşa cum este, nu cum pare a fi.
„Cuvântul samyak înseamnă „perfect”.

Există diferite moduri de interpretare a Căii cu opt braţe.

Pe de-o parte se crede că ea reprezintă o serie de etape progresive pe care credinciosul trebuie să le parcurgă, culminarea unuia din cele opt fiind începutul altuia.

Alţii consideră că cele opt componente necesită o dezvoltare simultană.

Parabola medicului
Cele patru adevăruri nobile sunt adesea comparate cu activitățile unui medic (भिषग्वर bhiṣagvara sau भैषज्यगुरु bhaiṣajya-guru): Persoana conștientă, luminată (बुद्ध buddha) are ca sarcină să vindece umanitatea cu propriile mâini. Va pune mai întâi un diagnostic, va căuta cauza bolii, va vedea dacă tratarea este posibilă și prescrie un remediu.

Cele 16 caracteristici
Fiecare din cele patru adevăruri are câte patru caracteristici:

Primul adevăr nobil:
1 Impermanența
2 Suferința propriu zisă
3 Vacuitatea
4 Absența de sine (impersonalitate).

Al doilea adevăr nobil:
1 Cauza
2 Originea
3 Producerea
4 Condiția

Al treilea adevăr nobil:
1 Oprirea
2 Pacea
3 Excelența
4 Renunțarea

Al patrulea adevăr nobil:
1 Calea
2 Cunoașterea
3 Facerea
4 Reușita”

Sursa: Wikipedia

 

Playlistul meu youtube Yoga, Budism, Hinduism246 de videoclipuri

Din playlist: „De la suferință la fericire. Esența învățăturii lui Buddha” cu Gonsar Tulku Rinpoche

 

Poți lăsa un comentariu mai jos, și poți participa la discuțiile de pe Forum (dă click pe Forum)

Distribuie articolul dacă ți-a plăcut, mulțumesc!

Susține ceea ce-ți place   

Donează prin PayPal, în contul reprezentat de acest mail: katonanico@gmail.com

Link: https://www.paypal.me/KatonaNicolaeMulțumesc!

 

Dacă vrei să afli mai multe despre Kato și să accesezi resursele oferite: Link

-Abonează-te la marea videotecă de pe canalul meu youtube :http://youtube.com/user/katonanico (dă click AICI să vezi toate playlisturile – peste 150)

 

APARATE pentru Relaxare, Protecție Energetică, Energizare, pentru starea ta de bine: LINK

Mind Synergy - Stimulare cerebrală pentru relaxare profundă

 

CĂRŢI SPIRITUALITATE (şi nu numai) recomandate de Kato :  http://loveblog4all.blogspot.com/2014/08/carti-spiritualitate.html

 

Vezi și alte articole:

Răul – Suferința, Binele și Viața. Legea Atracției

De KATO, Acum